În lumea de astăzi, Strâmtoarea Bering a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Strâmtoarea Bering și-a asumat un rol fundamental în viața noastră, având un impact asupra diferitelor aspecte ale societății, culturii și economiei. De-a lungul istoriei, Strâmtoarea Bering a fost subiect de studiu, dezbateri și controverse, generând opinii contradictorii și emoții puternice. Acest articol își propune să pătrundă în lumea lui Strâmtoarea Bering, explorând diferitele sale dimensiuni și oferind o perspectivă cuprinzătoare care să permită cititorului să înțeleagă importanța și relevanța sa în lumea de astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Strâmtoarea Bering | |
Fotografie din satelit a strâmtorii Bering | |
Măsuri | |
---|---|
Adâncime maximă | 90 m |
Localizare | Oceanul Pacific Oceanul Arctic |
Modifică date / text |
Strâmtoarea Bering (rusă Берингов пролив) este situată între Capul Dejnev, Rusia (punct situat la extremitatea estică, 169°43' E, a Asiei) și Capul Prince of Wales, Alaska (punct situat la extremitatea vestică, 168°05' V, a continentului american), aproximativ la latitudinea de 65° 40' N (la sud de Cercul Polar).
Strâmtoarea are o lățime de 83 km (cu mențiunea că la jumătatea distanței se află un grup de două insule, numite Insulele Diomede) și o adâncime cuprinsă între 30 m și 50 m. Ea face legătura între Marea Chukchi (Oceanul Arctic), în nord, și Marea Bering (Oceanul Pacific), în sud. Cu toate că, în 1648, cazacul Semyon Dezhnev a trecut pentru prima dată strâmtoarea, aceasta poartă numele lui Vitus Bering, un danez născut în Rusia, care a trecut prin strâmtoare mult mai târziu, în anul 1728.
|date=
(ajutor)
|