Stolnic
În lumea de astăzi, Stolnic ocupă un loc central în societate. Fie datorită impactului său asupra culturii populare, a relevanței în domeniul academic, a influenței în politică sau a importanței sale în istorie, Stolnic este prezentată ca o temă de interes care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul anilor, Stolnic a stârnit interesul cercetătorilor, jurnaliştilor, scriitorilor şi oamenilor obişnuiţi, generând dezbateri, reflecţii şi discuţii în jurul sensului său, evoluţiei sale şi impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieţii cotidiene. În acest articol, vom aprofunda în cele mai relevante aspecte ale Stolnic, explorând originile, dezvoltarea și influența sa asupra societății actuale.
Stolnic (din slavonă stolu, „masă”) este un rang boieresc folosit în evul mediu în țările române (Țara Românească și Moldova), Polonia, Lituania (Uniunea statală polono-lituaniană) și Rusia țaristă (stolnik, Стольник), reprezentând dregătorul de curte care se îngrijea de masa domnului.
În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a se dovedi că nu erau otrăvite. Subalternii acestuia în țările române, vtoristolnici și tretistolnici, serveau pe domn la mesele obișnuite, iar stolniceii, unii la curte, alții prin sate, strângeau dijmă din peștele prins în Dunăre și în bălți. Subalternii stolnicului alcătuiau o categorie militară.
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
| |||||||||||||||
