Robert Bork

În lumea de astăzi, Robert Bork a devenit un subiect de mare relevanță și dezbatere. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Robert Bork a luat un rol neașteptat, generând opinii contradictorii și poziții diverse. Nu există nicio îndoială că Robert Bork a afectat diferite aspecte ale societății, de la politică la economie, inclusiv cultură și viața de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Robert Bork și vom discuta influența sa astăzi, precum și posibilele sale implicații în viitor. Printr-o abordare interdisciplinară, vom aborda Robert Bork din mai multe perspective cu scopul de a înțelege mai bine sfera și semnificația acestuia în societatea contemporană.

Robert Bork
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Pittsburgh, Pennsylvania, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
Virginia, SUA Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboli cardiovasculare Modificați la Wikidata
CopiiR. H. Bork] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
judecător
pedagog​
politician
jurist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversity of Chicago Law School]
Hotchkiss School]  Modificați la Wikidata
OrganizațieYale Law School
University of Richmond]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Republican  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Francis Boyer​ ()  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Robert Heron Bork (n. , Pittsburgh, Pennsylvania, SUA – d. , Virginia, SUA) a fost un judecător american, oficialitate guvernamentală și jurist care a ocupat funcția de procuror general al Statelor Unite⁠(d) din 1973 până în 1977. Profesor al Yale Law School, acesta a activat ulterior în calitate de judecător în cadrul influentei Curți de Apel din circuitul D.C.⁠(d) (1982-1988). În 1987, președintele Ronald Reagan l-a nominalizat pe Bork⁠(d) pentru funcția de judecător la Curtea Supremă a SUA, însă Senatul a respins nominalizarea după o audiere de confirmare puternic mediatizată.

Bork s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania și a urmat atât studiile universitare, cât și cele juridice la Universitatea din Chicago. După o perioadă la firma de avocatură Kirkland & Ellis⁠(d), a devenit profesor în cadrul Yale Law School. Cunoscut susținător al originalismului, acesta le-a cerut judecătorilor să respecte interpretarea originală a Constituției Statelor Unite formulată de părinții fondatori. Bork era și un influent savant în dreptul concurenței⁠(d), susținând despre consumatorii că beneficiază deseori de pe urma fuzionării companiilor⁠(d) și că legea antitrust⁠(d) ar trebui să fie centrată mai degrabă pe bunăstarea consumatorilor⁠(d) decât pe asigurarea concurenței. Acesta a redactat câteva lucrări importante, inclusiv o carte academică intitulată Paradoxul Antitrust⁠(d) și o lucrare despre criticismul cultural intitulată Slouching Towards Gomorrah⁠(d).

Din 1973 până în 1977, Bork a fost procuror general sub președinții Richard Nixon și Gerald Ford, reușind să susțină cu succes mai multe cazuri la Curtea Supremă. În timpul Masacrului de sămbătă seara⁠(d) din octombrie 1973, Bork a devenit procuror general interimar al Statelor Unite după ce superiorii săi din Departamentul de Justiție au decis să-și dea demisia pentru a nu fi nevoiți să-l concedieze pe procurorul special⁠(d) Archibald Cox⁠(d), însărcinat cu investigarea afacerii Watergate. La ordinul președintelui, Bork l-a concediat pe Cox, prima sa sarcină în calitate de procuror general. Acesta a păstrat funcția până la 4 ianuarie 1974, când poziția a fost preluată de senatorul din Ohio⁠(d) William B. Saxbe⁠(d).

În 1982, președintele Reagan l-a numit pe Bork la Curtea de Apel a Circuitului D.C. În 1987, Reagan l-a nominalizat pe acesta la Curtea Supremă după ce judecătorul Lewis Powell⁠(d) și-a anunțat retragerea. Această decizie a fost puternic mediatizată, iar grupurile de interes s-au mobilizat împotriva confirmării lui Bork, în special din cauza criticilor sale cu privire la interpretarea dată Constituției de către Earl Warren⁠(d) și Warren Burger⁠(d) (primul amendament și dreptul constituțional la viața privată), respectiv rolul său în evenimentele din octombrie 1973. Numirea sa a fost în cele din urmă respinsă în Senat cu 58-42. Postul de la Curtea Supremă a fost ocupat de un alt candidat nominalizat de Reagan, Anthony Kennedy⁠(d). Mai târziu, Bork a demisionat din funcția de judecător al circuitului D.C. în 1988 și a activat ca profesor la diverse instituții de învățământ, inclusiv la George Mason University School of Law⁠(d). A fost consilier al candidatului la președinție Mitt Romney și membru atât al American Enterprise Institute⁠(d), cât și al Hudson Institute⁠(d) înainte de moartea sa în 2012.

Biografie

Bork s-a născut la 1 martie 1927 în Pittsburgh, Pennsylvania. Tatăl său - Harry Philip Bork Jr. (1897-1974) - a fost agent comercial al unei companii siderurgice, iar mama sa Elisabeth (născută Kunkle; 1898–2004) a fost profesoară. Bork nu a avut frați. Tatăl său era de origine germană și irlandeză, iar mama sa era neerlandeză din Pennsylvania⁠(d).

Bork a urmat școala Hotchkiss⁠(d) din Lakeville, Connecticut⁠(d), apoi a studiat la Universitatea din Chicago. A fost membru al fraternității internaționale Phi Gamma Delta⁠(d) și a absolvit cu o licență în arte⁠(d) în 1948. Ulterior a urmat Facultatea de Drept din cadrul Universității din Chicago⁠(d), unde a fost redactor al University of Chicago Law Review⁠(d). A absolvit în 1953 cu un Juris Doctor⁠(d). În timpul facultății, Bork și-a întrerupt studiile timp de doi ani, perioadă în care a fost înrolat și a activat în infanteria marină a Statelor Unite pe durata războiului din Coreea.

Lucrări

  • Bork, Robert H. (1971). "Neutral Principles and Some First Amendment Problems". Indiana Law Journal. 47 (1): 1–35.
  • — (1978). The Antitrust Paradox. New York: Free Press. ISBN 0-465-00369-9; 2nd edition (1993).
  • — (1990). The Tempting of America. New York: Free Press. ISBN 0-684-84337-4.
  • — (1996). Slouching Towards Gomorrah: Modern Liberalism and American Decline. New York: ReganBooks. ISBN 0-06-039163-4.
  • — (2003). Coercing Virtue: The Worldwide Rule of Judges. Washington, DC: American Enterprise Institute Press. ISBN 0-8447-4162-0.
  • — (ed.) (2005). A Country I Do Not Recognize: The Legal Assault on American Values. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 0-8179-4602-0.
  • — (2008) A Time to Speak: Selected Writings and Arguments. Wilmington, DL: ISI Books. ISBN 978-1-93385968-2
  • — (2013) Saving Justice: Watergate, the Saturday Night Massacre, and Other Adventures of a Solicitor General. New York: Encounter Books. ISBN 978-1-59403681-1

Note

  1. ^ a b c d „Robert Bork”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b c d Robert Heron Bork, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b c d Robert Bork, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Robert Heron Bork, Find a Grave, accesat în  
  5. ^ IdRef, accesat în  
  6. ^ Charen, Mona (). „Robert Bork: America's Best”. National Review. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Bork: Nixon Offered Next High Court Vacancy in '73”. Yahoo! News. . 
  8. ^ https://repository.uchastings.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1440&context=hastings_constitutional_law_quaterly.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ „Paid Notice: Deaths Bork, Elizabeth Kunkle”. The New York Times. . Arhivat din original la . 
  10. ^ McDannald, Alexander Hopkins (). The Americana Annual, 1988: An Encyclopedia of the Events of 1987; Yearbook .. ISBN 9780717202195. Accesat în . 
  11. ^ Bronner 2007, p. 43.

Lectură suplimentară

  • Bronner, Ethan (2007). Battle for Justice: How the Bork Nomination Shook America. New York, New York, United States: Sterling. ISBN 978-1-4027-5227-8.
  • Vile, John R. (2003). Great American Judges: An Encyclopedia. Santa Barbara, California, United States: ABC-CLIO. ISBN 1-57607-989-9.

Legături externe

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot