Principatul Ungariei
Astăzi vrem să abordăm un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultimii ani. Principatul Ungariei este un subiect care a generat dezbateri și controverse în diferite domenii, de la politică la știință. Pentru a explora pe deplin această problemă, vom aprofunda originile ei, impactul său asupra societății actuale și posibilele soluții care sunt propuse. Principatul Ungariei este un subiect care ne preocupă pe toți, deoarece influența sa atinge diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Prin acest articol, ne propunem să analizăm și să reflectăm asupra Principatul Ungariei pentru a avea o viziune mai clară și mai informată asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Principatul / Ducatul Ungarieisau Ducatul Ungariei (în limba maghiară: Magyar Nagyfejedelemség, „Marele Pricipat Maghiar”) a fost cel mai vechi stat maghiar despre care există documente, fondat în Câmpia Panonică în 895 ori 896, care a urmat „descălecării” Panoniei.
Ungurii, un popor seminomad organizat într-o uniune de triburi, a fondat Principatul (Ducatul) Ungariei sub conducerea lui Árpád la începutul secolului al IX-lea. EI au ajuns pe pământul pe care aveau să-și fondeze noul stat migrând din Etelköz, care fusese formațiunea lor statală inițială, aflată la est de Munții Carpați .
În sursele contemporane bizantine, această formațiune statală era cunoscută drept Tourkia apuseană (spre deosebire de Tourkia răsăriteană – Haganatul Hazar). Cărturarul evreu Hasdai ibn Shaprut numea entitatea statală pământul hungrinilor într-o scrisoare de pe la 960 către regele hazar Iosif.
Istoriografia maghiară numește întreaga perioadă 896 - 1000 „Perioada principatului”. Acestei perioade i-a urmat cea a Regatul creștin al Ungariei, apărut odată cu încoronarea ca rege a Sfântului Ștefan la Esztergom în ziua de Crăciun 1000 (sau poate 1 ianuarie 1001)
Note
- ^ S. Wise Bauer, The history of the medieval world: from the conversion of Constantine to the First Crusade, W. W. Norton & Company, 2010, p. 586
- ^ a b George H. Hodos, The East-Central European region: an historical outline, Greenwood Publishing Group, 1999, p. 19
- ^ Ferenc Glatz, Magyar Történelmi Társulat, Etudes historiques hongroises 1990: Environment and society in Hungary, Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, 1990, p. 10
- ^ Acta historica, Volumes 105-110, József Attila Tudom. Bölcs. Kar, 1998, p. 28
- ^ Oksana Buranbaeva, Vanja Mladineo, Culture and Customs of Hungary, ABC-CLIO, 2011, p. 19
- ^ Colin Davies, The emergence of Western society: European history A.D. 300-1200, Macmillan, 1969, p. 181
- ^ Jennifer Lawler, Encyclopedia of the Byzantine Empire, McFarland & Co., 2004, p.13
- ^ Hadtörténelmi közlemények, Volume 114 , Hadtörténeti Intézet és Múzeum, 2001, p. 131
- ^ The encyclopedia Americana, Volume 14, Grolier Incorporated, 2002, p. 581
- ^ Encyclopedia Americana, Volume 1, Scholastic Library Pub., 2006, p. 581
- ^ a b Louis Komzsik, Cycles of Time: From Infinity to Eternity, Trafford Publishing, 2011 p. 54
- ^ Zahava Szász Stessel, Wine and thorns in Tokay Valley: Jewish life in Hungary : the history of Abaújszántó, Fairleigh Dickinson Univ Press, 1995, p. 47
- ^ Peter Linehan,Janet Laughland Nelson. 2001. p. 79
- ^ Anatoly Michailovich Khazanov,André Wink. 2001. p. 103
- ^ Lendvai. 2003. p. 15
- ^ Paul Lendvai, The Hungarians: a thousand years of victory in defeat, C. Hurst & Co. Publishers, 2003, p. 15-29, p. 533
- ^ Peter B. Golden, Nomads and their neighbours in the Russian steppe: Turks, Khazars and Qipchaqs, Ashgate/Variorum, 2003. "Tenth-century Byzantine sources, speaking in cultural more than ethnic terms, acknowledged a wide zone of diffusion by referring to the Khazar lands as 'Eastern Tourkia' and Hungary as 'Western Tourkia.'" Carter Vaughn Findley, The Turks in the World History Arhivat în , la Wayback Machine., Oxford University Press, 2005, p. 51, citing Peter B. Golden, 'Imperial Ideology and the Sources of Political Unity Amongst the Pre-Činggisid Nomads of Western Eurasia,' Archivum Eurasiae Medii Aevi 2 (1982), 37–76.
- ^ Carter V. Findley, The Turks in world history, Oxford University Press, 2005, p. 51
- ^ Raphael Patai, The Jews of Hungary: History, Culture, Psychology, Wayne State University Press, 1996, p. 29, ISBN 978-0814325612
- ^ University of British Columbia. Committee for Medieval Studies, Studies in medieval and renaissance history, Committee for Medieval Studies, University of British Columbia, 1980, p. 159
- ^ Peter F. Sugar,Péter Hanák A History of Hungary, Indiana University Press, 1994, pp 12-17
- ^ Pál Engel, Tamás Pálosfalvi, Andrew Ayton, The Realm of St. Stephen: A History of Medieval Hungary, 895-1526, .B.Tauris, 2005, p. 27
Bibliografie
- Madgearu, Alexandru (). „The Mission of Hierotheos: Location and Significance”. Byzantinoslavica. 66: 119–138.
- Madgearu, Alexandru (). „Further Considerations on Hierotheos' Mission to the Magyars”. Acta Musei Napocensis. 54 (2): 1–16.
