Pastelurile lui Vasile Alecsandri

În acest articol, vom explora subiectul Pastelurile lui Vasile Alecsandri în detaliu, analizând originile, evoluția și relevanța acestuia în societatea actuală. Introducând cititorii în istoria și contextul lui Pastelurile lui Vasile Alecsandri, vom aprofunda în numeroasele sale fațete și dimensiuni, de la impactul său cultural până la implicațiile sale în viața de zi cu zi. Printr-o abordare cuprinzătoare, vom examina diferitele perspective și opinii asupra Pastelurile lui Vasile Alecsandri, oferind o vedere panoramică care ne va permite să înțelegem importanța sa în panorama contemporană. Până la sfârșitul acestei lecturi, sperăm că cititorii vor fi dobândit o înțelegere mai completă și mai îmbogățită a Pastelurile lui Vasile Alecsandri, simțindu-se totodată motivați să reflecteze asupra propriului sens și relevanță în viața lor.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Opera lui Vasile Alecsandri (1818-1890) cuprinde atât poezie, proză cât și teatru. Pastelul este specia lirică descriptivă în versuri în care sunt înfățisate un tablou din natură, o priveliște, un fenomen al naturii, aspecte din viața plantelor sau a animalelor, în strânsă legatură cu care autorul își exprimă și propriile sentimente.

În 1867 poetul a început să scrie și să publice în Convorbiri literare pastelurile sale, activitate pe care o va desfășura mai pe larg după 1868.

Din ciclul Pastelurilor fac parte creațiile:

• Serile la Mircești
• Sfârșit de toamnă
• Iarna
• Gerul
• Viscolul
• Sania
• Miezul iernei
• La gura sobei
• Bradul
• Sfârșitul iernei
• Oaspeții primăverii
• Cucoarele
• Noaptea
• Dimineața
• Tunetul
• Floriile
• Paștele
• Plugurile
• Sămănătorii
• Rodica
• Lunca din Mircești
• Malul Siretului
• Flori de nufăr
• Concertul în luncă
• Vânătorul
• Puntea
• Balta
• Fântâna
• Secerișul
• Cositul
• Calea-robilor
• Bărăganul

* Jegosul

v • d • m Opera literară a lui Vasile Alecsandri Teatru Comedii Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850) Chirița în provincie (1855) Chirița în voiagiu (1865) Chirița în balon (1875) Teatru Drame Cetatea Neamțului sau Sobiețchi și plăeșii români (1857) Sandu Napoilă, ultra-retrogradul (1862) Lipitorile satelor (1863) Sgârcitul risipitor (1863) Despot Vodă (1880) Fântâna Blanduziei (1884) Ovidiu (1890) Trei ovrei Herscu boccegiu Năvălirea jidanilor Volume de poezie Pasteluri, 1868 Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), 1852 Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853 Doine și lăcrămioare, 1853 Proze Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O primblare la munți Borsec Balta-albă Călătorie în Africa. Un episod din anul 1848 Proze din periodice Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir Melodiile românești Prietenii românilor Lamartine Alecu Russo Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873) Din albumul unui bibliofil Vasile Porojan Margărita, (nuvelă scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880) Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Pasteluri Serile la Mircești Sfârșit de toamnă Iarna Gerul Viscolul Sania Miezul iernei La gura sobei Bradul Sfârșitul iernei Oaspeții primăverii Cucoarele Noaptea Dimineața Tunetul Floriile Paștele Plugurile Sămănătorii Rodica Lunca din Mircești Malul Siretului Flori de nufăr Concertul în luncă Vânătorul Puntea Balta Fântâna Secerișul Cositul Calea-robilor Bărăganul Vezi și Deșteptarea României Hora Unirii Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești Mausoleul lui Vasile Alecsandri

Acest articol despre literatura română este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!