Palatul BNR
În articolul de astăzi, vom explora lumea fascinantă a lui Palatul BNR. De la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi, prin multiplele sale utilizări și aplicații, acest articol își propune să ofere o prezentare completă și detaliată a Palatul BNR. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza impactul acestuia în diferite domenii, precum și tendințele și provocările cu care se confruntă în prezent. Cu o abordare multidisciplinară și o perspectivă critică, ne vom cufunda în complexitatea și diversitatea lui Palatul BNR, pentru a oferi cititorilor noștri o perspectivă informată și îmbogățitoare asupra acestui subiect captivant.
| Palatul BNR | |
 Banca în septembrie 2018 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′26″N 26°06′30″E / 44.440508°N 26.108436°E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Strada Lipscani 25, sector 3 |
| Edificare | |
| Arhitect | Cassien Bernard Albert Galleron Grigore Cerkez Constantin Băicoianu |
| Stil artistic | Eclectic clasicist |
| Data începerii construcției | 1883 |
| Data finalizării | 1900 |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-m-A-19023 |
Modifică date / text  | |
Palatul BNR este o clădire din centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, sediul Băncii Naționale a României. A fost considerat citadela liberalilor.
Preluând terenul ocupat de un han în secolul al XVII-lea, construcția palatului BNR arată dimensiunea economică survenită în anul 1880 și orientarea spre cultura europeană. Modernizarea urbană a fost ghidată de arhitecți formați la École de Beaux Arts din Paris. Astfel, prin așezarea sa în zona istorică, BNR a încurajat formarea districtului financiar. Arhitectura aparține Renașterii înalte franceze, ca fațadă avem un statuar de foarte bună calitate Ion Georgescu (A realizat două dintre cele patru statui care decorează fațada Palatului Vechi dinspre strada Lipscani. Este vorba despre zeițele agriculturii și justiției, Ceres și Themis. și Ștefan Ionescu-Valbudea (celelalte două sculpturi, Industria si Comerțul). Aceleași detalii continuă în interior, prin holul central și scările monumentale pană la etajul principal. Pictura murală a fost realizată de George Demetrescu Mirea (A pictat două panouri decorative, realizate într-o manieră academică de influență barocă, amplasate pe pereții laterali ai Sălii de Consiliu, pe suporturi de formă ovală. Ele înfățișează scene mitologice reprezentându-i pe zeii Mercur și Prometeu.), Nicolae Grigorescu (1894) și Eugen Voinescu (1893). Conceput pentru o piață mare, palatul este însă înconjurat de străzi înguste, văzut doar din perspective tangențiale de-a lungul străzilor laterale.
Note
Legături externe
