Mihnea al III-lea Radu
În articolul de astăzi vom aprofunda subiectul Mihnea al III-lea Radu, un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultima vreme. Mihnea al III-lea Radu este un subiect de interes general care acoperă o gamă largă de aspecte care influențează viața de zi cu zi a oamenilor. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte legate de Mihnea al III-lea Radu, de la originea și evoluția sa, până la influența sa în diferite zone ale societății. În plus, vom analiza modul în care Mihnea al III-lea Radu a influențat viața oamenilor și care sunt posibilele consecințe la nivel individual și colectiv. Rămâneți pe fază, deoarece acest articol promite să ofere o privire aprofundată și îmbogățitoare asupra Mihnea al III-lea Radu.
| Mihnea al III-lea | |
 Efigia lui Mihail Radu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1613  Iași, Moldova |
| Decedat | (47 de ani) Comitatul Sătmar, Regatul Ungariei |
| Părinți | Radu Mihnea |
| Ocupație | conducător |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Basarabilor |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | 19 ianuarie 1658 – noiembrie 1659 |
| Predecesor | Constantin Șerban |
| Succesor | Gheorghe Ghica |
Modifică date / text  | |
Mihnea al III-lea (sau Mihail Radu) (n. 1613, Iași, Moldova – d. , Comitatul Sătmar, Regatul Ungariei) a fost domn al Țării Românești între 1658-1659. A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.
Domnia
După încoronarea de la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei și-a schimbat titlul de „domn” cu cel de „ighemon” și numele de Mihnea cu cel de Mihail-Radu.
Coordonându-și acțiunile cu cele ale principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început acțiunile militare împotriva turcilor (1659). După câteva victorii obținute în sudul Dunării, atacat din spate de tătari și având împotrivă întreaga boierime, a fost nevoit să se retragă în Transilvania, unde a și murit.
Steagul Țării Românești din vremea lui Mihnea al III-lea avea fondul roșu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin cu coroană princiară, având ca suporți doi lei rampanți, totul încoronat cu o coroană arhiducală susținută de doi îngeri; în partea superioară a steagului era scris numele și titulatura. IO Mihail Radu cu mila lui Dumnezeu domn al Ungrovlahiei și al părților megieșite arhiduce.
Note
- ^ http://www.ghika.net/Histoire/Basarab.pdf
- ^ Radu Olteanu, Bucureștii în date și întâmplări, 2002
- ^ www.presidency.ro
Bibliografie
- Dicționar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1965
- Mihnea al III-lea: 1658-1659, Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Editura Militară, 1982
- Constantin Moisil (1914), „Monetele lui Mihnea vodă Radu”, în Analele Academiei Române, M.S.I., S. II, t. XXXVI
- George Severeanu (1923), „Monetele lui Dabija Vodă (1661-1665) și ale lui Mihnea Vodă Radu (1658-1660). Variații inedite”, în Buletinul Societății Numismatice Române, XVIII, nr. 45-48, p. 103-109
Legături externe
- Amintirile Bucurescilor: O ceremonie de încoronare din secolul al XVII-lea, 4 ianuarie 2009, Ștefania Stan, Amos News
| Predecesor: Constantin Șerban |
Domn al Țării Românești 1658 - 1659 |
Succesor: Gheorghe Ghica |
