Acest articol va aborda subiectul Ludwig Feuerbach, care a căpătat o relevanță tot mai mare în ultimii ani. Ludwig Feuerbach este o temă care a stârnit interesul cercetătorilor, experților și publicului larg, datorită impactului său asupra diferitelor zone ale societății. De la apariția sa, Ludwig Feuerbach a generat dezbateri, analize și reflecții în jurul implicațiilor, consecințelor și posibilelor soluții. Acest articol va încerca să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Ludwig Feuerbach, explorând originile, evoluția, provocările actuale și perspectivele de viitor. Este important să înțelegem importanța Ludwig Feuerbach astăzi, deoarece influența sa se extinde în domenii atât de diverse precum tehnologie, politică, cultură, economie și mediu.
Ludwig Feuerbach | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ludwig Andreas Feuerbach |
Născut | Landshut, Bavaria, Germania |
Decedat | (68 de ani) Nürnberg, Bavaria, Imperiul German |
Înmormântat | Mui |
Părinți | Paul Johann Anselm von Feuerbach |
Frați și surori | Joseph Anselm Feuerbach Karl Wilhelm Feuerbach Friedrich Feuerbach Eduard August Feuerbach |
Căsătorit cu | Bertha Löw |
Cetățenie | Regatul Bavariei |
Religie | ateism |
Ocupație | antropolog filozof cadru didactic universitar scriitor teolog critic of religions apicultor |
Limbi vorbite | limba germană |
Activitate | |
Studii | Universitatea din Heidelberg (Protestant theology , ) Universitatea Humboldt din Berlin (filozofie, ) University of Erlangen (doctor în filozofie și anatomie, ) Universitatea Friedrich-Alexander de Erlangen din Nürnberg |
Limbi | limba germană |
Mișcare/curent literar | ateism, Idealism german |
Patronaj | University of Erlangen |
Opere semnificative | Gedanken über Tod und Unsterblichkeit aus den Papieren eines Denkers The Essence of Christianity |
Semnătură | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Ludwig Andreas Feuerbach (n. , Landshut, Bavaria, Germania – d. , Nürnberg, Bavaria, Imperiul German) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Feuerbach.
Feuerbach are meritul de a fi criticat idealismul hegelian, dominant în acea vreme în Germania, arătând că Hegel răstoarnă raportul real dintre „subiect“ și „predicat“, dintre existență și gândire, dintre natură și conștiință.
A restaurat materialismul, afirmând că natura e primordială în raport cu gândirea, că gândirea este un predicat (atribut) al omului și nu omul un predicat al gândirii (spiritului). În locul spiritului absolut, Feuerbach a pus, astfel, în centrul filozofiei natura și omul, conceput ca o parte a naturii. Materialismul antropologic, concepția despre om a lui Feuerbach au avut însă un caracter abstract și contemplativ, întrucât Feuerbach nu a putut înțelege esența socială a omului, precum și însemnătatea practicii, a activității materiale prin care omul transformă natura, transformându-se pe sine însuși.
Un loc deosebit în filozofia lui Feuerbach îl ocupă critica religiei. El interpretează religia (în speță religia creștină) ca o înstrăinare a omului de el însuși, ca o înstrăinare de către om a caracterelor sale esențiale (bunătatea, puterea, iubirea etc.), atribuite unei ființe transcendente imaginare (Dumnezeu). Risipirea acestei iluzii, instaurarea adevărului despre om, coborârea „iubirii“ din planul transcendent al religiei în planul real al vieții ar constitui, după Feuerbach, condiția eliberării omului. Dezvăluind „misterul“ idealismului hegelian și al religiei, Feuerbach a deschis calea pentru dezvăluirea „misterului“ lumii reale, cu alte cuvinte, pentru dezvăluirea contradicțiilor sociale reale care generează înstrăinarea ideologică și religioasă, problemă pe care, însă, el însuși nu a putut s-o rezolve. Karl Marx și Friedrich Engels au dat o înaltă apreciere materialismului lui Feuerbach; depășirea critică a materialismului său abstract și contemplativ a condiționat geneza concepției lui Marx.
|titlelink=
(ajutor);
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)
|