Limbi balto-finice
Astăzi, Limbi balto-finice este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant în societatea modernă. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Limbi balto-finice a devenit un punct central de dezbatere și interes pentru oameni de toate vârstele și mediile. Pe măsură ce ne apropiem de înțelegerea în continuare a impactului Limbi balto-finice, apar noi întrebări și provocări care merită să fie explorate. În acest articol, vom pătrunde în lumea lui Limbi balto-finice, explorând diversele sale aspecte, implicații și consecințe în viața noastră de zi cu zi. De la istoria sa până la influența sa asupra culturii populare, ne vom scufunda într-o analiză exhaustivă care ne va permite să înțelegem mai bine importanța Limbi balto-finice astăzi.
| Limbi balto-finice | |
| Clasificare | |
|---|---|
| Statut oficial și codificare | |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  |
Limbile balto-finice sunt o subgrupă a limbilor fino-ugrice, vorbite în jurul Mării Baltice de în jur de 7-8 milioane de persoane. Principalele limbi ale acestei grupe sunt finlandeza și estona, care sunt ambele limbi oficiale a națiunilor corespunzătoare (Finlanda și Estonia). Alte limbi balto-finice sunt: limbi mordvine, limba võro și limba careliană. Limbile votice, livoniene și ingriene au fost balto-finice dar acum nu mai sunt vorbite.
Limbile sami nu fac parte din grupa limbilor balto-finice – relația lor cu aceste limbi este mai îndepărtată. Ca toate limbile fino-ugrice, limbile balto-finice nu au nici o relație genetică cu limbile indo-europene, deși au fost influențate de diverse limbi baltice, slavice și germanice.