Județul Ilfov (interbelic)
În zilele noastre, Județul Ilfov (interbelic) este un subiect de mare importanță și relevanță în lumea de astăzi. Odată cu progresul tehnologiei și viteza cu care se răspândesc știrile, este esențial să fii la curent cu cele mai recente știri și tendințe legate de Județul Ilfov (interbelic). Indiferent dacă Județul Ilfov (interbelic) este o persoană, un eveniment, o dată sau un subiect de interes general, este esențial să fii informat pentru a lua decizii informate și a fi la curent într-o lume în continuă schimbare. În acest articol, vom explora diferite aspecte și perspective legate de Județul Ilfov (interbelic), oferind informații relevante și utile pentru cititorul interesat de acest subiect.
| Județul Ilfov | |||||
| |||||
| Provincie: | Muntenia | ||||
| Reședința: | București | ||||
| Populație: •Total 1930: |
Locul 999.562 loc. | ||||
| Suprafață: •Total: |
Locul 5.176 km² | ||||
| Perioadă de existență: | ' | ||||
| Subdiviziuni: | (inițial) șapte plăși (ulterior) zece plăși | ||||
Modifică text  |
|||||
Județul Ilfov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era municipiul București.
Întindere
Județul se afla în partea sudică a României Mari, în sudul regiunii Muntenia, în jurul și în sudul Bucureștiului. Actualmente teritoriul județului este împărțit între municipiul București și județele Ilfov, Dâmbovița, Ialomița, Călărași și Giurgiu. Se învecina la nord cu județele Prahova și Dâmbovița, la vest cu județul Vlașca, la est cu județul Ialomița, iar la sud cu județul Durostor.
Organizare
Județul cuprindea municipiul București și orașul Oltenița, precum și comunele organizate inițial în șapte plăși, iar ulterior în zece plăși:
- Plasa Băneasa (cu 39 de sate),
- Plasa Bolintin (cu 38 de sate),
- Plasa Budești (cu 31 de sate),
- Plasa Fierbinți (cu 51 de sate),
- Plasa Oltenița (cu 25 de sate),
- Plasa Sărulești (cu 54 de sate),
- Plasa Vidra (cu 28 de sate),
- Plasa Buftea (cu 50 de sate, înființată ulterior),
- Plasa Domnești (cu 44 de sate, înființată ulterior) și
- Plasa Pantelimon (cu 43 de sate, înființată ulterior).
Populație
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 999.562 de locuitori, dintre care 84,3% români, 7,0% evrei, 2,5% maghiari, 1,7% țigani, 1,5% germani ș.a. Structura confesională a județului se prezenta astfel: 84,5% ortodocși, 7,7% mozaici, 3,7% romano-catolici, 1,3% greco-catolici, 1,2% lutherani ș.a.
Mediul urban
În anul 1930 populația urbană a județului era de 649.429 de locuitori, dintre care 77,7% români, 10,8% evrei, 3,7% maghiari, 2,2% germani, 1,2% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 76,4% ortodocși, 11,8% mozaici, 5,6% romano-catolici, 2,0% greco-catolici, 1,9% lutherani, 1,1% reformați ș.a.
Vezi și
Materiale documentare
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă -
Populația județului în anul 1930, după religie
Referințe
- ^ Portretul României Interbelice - Județul Ilfov
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 256-257
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 649
- ^ Plasa Clinceni-Slobozia
Legături externe
- Portretul României Interbelice - Județul Ilfov
- Foto - Povestea celui care a „înviat” România interbelică: cum arătau Bucureștiul și județele pierdute pe harta țării, în 1930 (Ionuț Ungureanu, Adevărul, 10 aprilie 2013)
- Galerie foto - Bucureștiul anilor 1930 Arhivat în , la Wayback Machine. (Adevărul, 10 aprilie 2013)
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
