În lumea de astăzi, Ion Coja a devenit un subiect de interes general care a captat atenția mai multor audiențe. Fie datorită relevanței sale în societatea contemporană, fie datorită impactului său asupra istoriei, Ion Coja a reușit să genereze o gamă largă de opinii și perspective. De la influența sa asupra culturii populare până la efectele sale asupra economiei globale, Ion Coja a fost subiectul a nenumărate dezbateri și discuții. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Ion Coja, analizând semnificația acestuia, evoluția sa în timp și implicarea sa în diverse domenii. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să oferim o viziune cuprinzătoare care să ne permită să înțelegem importanța și impactul Ion Coja în lumea de astăzi.
Ion Coja | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (81 de ani) Constanța, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | filolog politician scriitor publicist cadru didactic universitar jurnalist lingvist |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Partid politic | Partidul Comunist Român, Partidul Unității Națiunii Române, Partidul Democrat Agrar din România |
Studii | Facultatea de Litere a Universității din București |
Mișcare/curent literar | Naționalism românesc |
Modifică date / text |
Ion Coja (n. 22 octombrie 1942, Constanța) este un lingvist român, publicist și scriitor, militant politic naționalist.
A fost secretar PCR al Universității din București. A fost ales senator în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PDAR în județul Constanța. În cadrul activității sale parlamentare, Ion Coja a inițiat o singură propunere legislativă. A fost conferențiar la Facultatea de Litere de la Universitatea din București unde a ținut un curs de lingvisticǎ generală.
De asemenea, Ion Coja a fost, împreună cu Radu Ceontea, membru marcant al Uniunii Vatra Românească, organizație nonguvernamentală de extremă dreapta, și unul dintre președinții filialei de la București.
Ion Coja s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 a absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân”. Mai târziu, a terminat la București Facultatea de Litere, în 1965, și a fost numit asistent la Catedra de lingvistică generală, la recomandarea și insistențele lui Alexandru Graur.[sursă primară][este de încredere?] A devenit apoi lector și, după 1990, conferențiar. Afirmă că doi oameni i-au orientat viața spirituală: Alexandru Graur și Petre Țuțea.
Figurează drept colaborator al Centrului de Informații Externe (C.I.E., U.M. 0225) din cadrul fostului Departament al Securității Statului, pe o listă reactualizată la ordinul lui Aristotel Stamatoiu în februarie 1985.
Ion Coja a fost ales prim vicepreședinte al PDAR în anul 1995 și desemnat candidat al PDAR pentru alegerile prezidențiale din 1996. În perioada 1992-1996 a fost senator de Constanța, din partea PDAR. A înființat „Liga pentru Combaterea Anti-Românismului” (LICAR) prin sentința Tribunalului București din 8 iunie 2000. În octombrie 2009, Ion Coja și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, dar a fost respinsă deoarece dosarul lui nu îndeplinea condițiile de formă și fond prevăzute de lege.
Ion Coja pretinde că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul României nu a existat un Holocaust.
În 2007, Ion Coja a fost dat în judecată de către Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) și Asociația Evreilor Români Victime ale Holocaustului (AERVH) pentru negarea Holocaustului, dar plângerea a fost respinsă.
Ion Coja a publicat o serie de romane și piese de teatru. În 1979 primește premiul Academiei Române pentru piesa de teatru Credința. Opera face o apologie a rolului jucat de Brătieni și Carol I în istoria românilor.