În articolul următor, vom explora în detaliu Centrala hidroelectrică din Timișoara și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa la locul de muncă până la relevanța sa în sfera personală, Centrala hidroelectrică din Timișoara a făcut obiectul a numeroase studii și dezbateri de-a lungul anilor. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina numeroasele fațete ale Centrala hidroelectrică din Timișoara, implicațiile sale în societatea actuală și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom explora diferitele perspective și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și detaliată asupra acestui subiect relevant.
Centrala hidroelectrică | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 45°45′29″N 21°15′54″E / 45.7581°N 21.265°E |
Localitate | Timișoara, Timiș |
Țara | România |
Adresa | Pe canalul Bega |
Edificare | |
Data finalizării | 1907–1910 |
Clasificare | |
Cod LMI | TM-II-m-A-06094 |
Modifică date / text |
Centrala hidroelectrică din Timișoara a fost inaugurată în anul 1910, pe Canalul Bega, la Timișoara, și este în prezent una dintre cele mai vechi hidrocentrale de pe teritoriul actual al României. Ea este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Timișoara, având codul LMI TM-II-m-A-06094.
Situată pe strada Frederic Chopin nr. 1, în cartierul Fabric, reprezintă unul dintre cele mai vechi și importante vestigii industriale din oraș. „Un scurt istoric arată că, la data de 3 mai 1910, în capitala Banatului se punea în funcțiune Uzina Hidroelectrică, ridicată pe cursul canalului Bega, după proiectul inginerului șef de la acea vreme al orașului, Emil Szilard. Aceasta este una dintre primele hidrocentrale construite în Europa și prima centrală hidroelectrică de tip centrală-baraj ridicată pe teritoriul actual al României.
Din 10 decembrie 2017 centrala va fi inclusă în obiectivele turistice al Timișoarei.