În lumea lui Casele urbane ale arhitectului Victor Horta, există o gamă largă de informații, opinii și perspective care se împletesc pentru a modela înțelegerea și cunoștințele pe această temă. Din istorie până în prezent, Casele urbane ale arhitectului Victor Horta a jucat un rol semnificativ în diferite domenii, stârnind interesul experților, pasionaților și curioșilor deopotrivă. De-a lungul timpului, a fost dezbătut, studiat și analizat în diferite moduri, permițând o vizualizare mai completă și mai detaliată a Casele urbane ale arhitectului Victor Horta. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Casele urbane ale arhitectului Victor Horta, examinând originile, impactul și relevanța acestuia în prezent, cu scopul de a oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra acestui subiect fascinant.
Principalele case urbane ale arhitectului Victor Horta (Bruxelles) | |
Patrimoniul Mondial UNESCO | |
Țara | Belgia |
---|---|
Unitate administrativă | arondismentul Bruxelles-Capitala , Regiunea Capitalei Bruxelles |
Tip | Cultural |
Criterii | (i), (ii), obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor |
Referință | 1005 |
Regiunea** | Europa și America de Nord |
Anul | 2000 (Sesiunea 24) |
Principalele case urbane ale arhitectului Victor Horta (Bruxelles) Principalele case urbane ale arhitectului Victor Horta (Bruxelles) (Belgia) | |
Coordonate | 50°49′00″N 4°21′00″E / 50.81666667°N 4.35°E |
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Modifică date / text |
Casele urbane ale arhitectului Victor Horta din Bruxelles sunt câteva clădiri istorice înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Acestea sunt:
În anul 2000, comisia UNESCO le-a listat ca parte a patrimoniului mondial, afirmând:
„Cele patru case urbane principale - Hôtel Tassel, Hôtel Solvay, Hôtel van Eetvelde și Maison & Atelier Horta - aflate în Bruxelles și proiectate de arhitectul Victor Horta, unul dintre inițiatorii curentului Art Nouveau, sunt unele dintre cele mai remarcabile opere de pionierat în arhitectura sfârșitului secolului al XIX-lea. Revoluția stilistică reprezentată de aceste opere se caracterizează prin planul deschis, difuzia luminii și prin strălucita alăturare a liniilor curbe în decorațiuni cu structura clădirii.”