Asediul Zaragozei (1809)

În lumea de astăzi, Asediul Zaragozei (1809) este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Cu multiplele sale fațete și relevanța sa în societatea contemporană, Asediul Zaragozei (1809) a devenit un punct constant de discuție în diferite domenii, de la politică la divertisment. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Asediul Zaragozei (1809), analizând impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și influența sa asupra culturii populare. În plus, vom examina îndeaproape cele mai recente progrese și dezvoltări legate de Asediul Zaragozei (1809), pentru a oferi o imagine cuprinzătoare asupra acestui subiect foarte semnificativ în peisajul actual.

Al doilea asediu al Zaragozei
Parte din Războiul Peninsular,Los Sitios de Zaragoza] Modificați la Wikidata

Assaut du monastère de Santa Engracia de Louis-François, Baron Lejeune. Prezintă luptele de pe 8 februarie 1809.
Informații generale
Perioadă21 decembrie 1808 - 21 februarie 1809
LocZaragoza, Spania
41°39′N 0°53′W ({{PAGENAME}}) / 41.65°N 0.88°V
RezultatVictorie franceză
Beligeranți
Franța Primul Imperiu Francez Spania
Conducători
Lannes,
Moncey,
Junot
Palafox y Melzi
Efective
35,000 de oameni 22,000 militari
20,000 de trupe neregulate
o parte din populația civilă
Pierderi
3,110 morți
5,000 răniți
54,000 de civili și militari
plus încă 8,000 între
24 februarie și 19 martie

Bătălia de la Zaragoza (Saragosa) a reprezentat al doilea asediu al acestui oraș de către trupele franceze, după ce primul eșuase în iunie 1808. Asediul a inclus mai multe serii de asalturi, bombardamente și chiar incendierea orașului, operațiunile finale fiind dirijate de mareșalul Lannes. După o rezistență dârză și îndelungată condusă de generalul spaniol Palafox y Melzi, trupele spaniole și civilii implicați au fost forțați să se predea în 20 februarie 1809.

Note

  1. ^ a b c d e Alain Pigeard, „Dictionnaire de la Grande Armée”, Tallandier, Bibliothèque Napoléonienne, 2004, ISBN 2-84734-009-2, pag. 761