Apollo 17

În lumea de astăzi, Apollo 17 a căpătat o mare relevanță în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie în domeniul muncii, social, cultural sau tehnologic, Apollo 17 a devenit un subiect de interes pentru mulți oameni. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a generat numeroase dezbateri și opinii contradictorii în societate. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Apollo 17 și vom analiza influența acestuia în diferite contexte. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem mai bine importanța și consecințele Apollo 17 în lumea contemporană.

Apollo 17

De la stânga: Schmitt, Cernan (așezat), Evans
Statisticile misiunii
ProgramProgramul Apollo  Modificați la Wikidata
OperatorNASA  Modificați la Wikidata
Numele naveiApollo 17 Command and Service Module]
Challenger]  Modificați la Wikidata
EchipajEugene Cernan
Ronald Evans (astronaut)
Harrison Schmitt  Modificați la Wikidata
PropulsorSaturn V  Modificați la Wikidata
Locul lansăriiKennedy Space Center Launch Complex 39A]  Modificați la Wikidata
Data lansării  Modificați la Wikidata
Loc aterizareOceanul Pacific  Modificați la Wikidata
Tip de orbităorbită lunară  Modificați la Wikidata
Aterizare  Modificați la Wikidata
Durata misiunii1.086.719 secunde  Modificați la Wikidata
Alte misiuni
Misiunea precedentă Misiunea următoare
Apollo 16  Modificați la Wikidata

Apollo 17 este a unsprezecea navă spațială lansată de SUA spre Lună cu echipaj uman, ultima care a făcut parte din programul Apollo.

Echipajul navei

La data de 13 august 1971, la scurt timp după lansarea navei spațiale Apollo 15, NASA face cunoscut în presă echipajul misiunii Apollo 17. Acest echipaj era format din comandantul navei Eugene Cernan, pilotul capsulei spațiale Ron Evans și în loc de Joe Engle a fost numit Harrison „Jack“ Schmitt ca pilot al vehiculului selenar, Challenger. Din echipajul de rezervă a făcut parte David Scott, Alfred Worden și James Irwin iar ca oameni de știință au fost aleși: Robert Parker, Gordon Fullerton și Robert Overmyer. Nava spațială a fost planificată să fie lansată la data de 7 decembrie 1972, ora 5:33 UTC. Countdownul (numărătoarea inversă) a trebuit să fie întrerupt peste 2 ore și 30 minute din cauza unei pene de computer. Aceasta a fost singura întrerupere în cadrul programului spațial Apollo.

Aselenizarea

Cernan și Schmitt au aselenizat împreună cu vehiculul selenar „Challenger“, în apropiere de Montes Taurus în Marea Serenitatis. În apropiere de locul de aselenizare ei au efectuat operațiunile planificate ca măsurarea temperaturii, profile gravimetrice, numărare de meteoriți, măsurători a electricității solului, măsurători a atmosferei, a radiațiilor cosmice, a mișcărilor seismice și au luat eșantioane din rocile selenare.

Întoarcerea pe Pământ

După reîntoarcerea pe navă a lui Cernan și Schmitt, a urmat o explozie provocată de cei doi cosmonauți, explozie măsurată de seismografele instalate pe lună. Reîntoarcerea lui Apollo-17 a avut loc fără probleme deosebite, capsula navei spațiale a ajuns în Pacific la data de 19 decembrie 1972 ora 19:24 UT, fiind găsită de nava portavion americană, USS Ticonderoga (CV-14).

Note

  1. ^ a b c Jonathan's Space Report 
  2. ^ Apollo: The Definitive Sourcebook], p. 580  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe