Anselm Feuerbach
Astăzi, Anselm Feuerbach este un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie că este vorba despre o persoană, un eveniment, o tendință sau un eveniment istoric, Anselm Feuerbach a captat atenția persoanelor de toate vârstele și mediile. Acest articol explorează în detaliu importanța și impactul Anselm Feuerbach în societatea actuală, subliniind implicațiile și influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până la evoluția sa de-a lungul timpului, Anselm Feuerbach a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii contemporane, iar acest articol urmărește să-și analizeze în profunzime relevanța.
| Anselm Feuerbach | |
 Autoportret (1852) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 12 septembrie 1829 Speyer,  Germania |
| Decedat | (50 de ani) Veneția,  Italia |
| Înmormântat | Johannisfriedhof  |
| Părinți | Joseph Anselm Feuerbach Amalie Feuerbach |
| Frați și surori | Emilie Feuerbach |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Bavariei |
| Ocupație | pictor cadru didactic universitar artist vizual desenator |
| Locul desfășurării activității | Paris Roma |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | Pictură |
| Studii | Academia de Arte Frumoase din Düsseldorf |
| Profesor pentru | Rodolphe Ernst, Jean Discart, Epaminonda Bucevschi |
| Mișcare artistică | Neoclasicism |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Anselm Feuerbach (n. 12 septembrie 1829, Speyer, Germania – d. 4 ianuarie 1880, Veneția, Italia) a fost un pictor german. El a fost liderul pictorilor clasiciști ai Școlii germane din secolul al XIX-lea.
Biografie
Feuerbach s-a născut la Speyer, fiind fiul renumitului arheolog Joseph Anselm Feuerbach și nepotul savantului jurist Paul Johann Anselm Ritter von Feuerbach.
După frecventarea școlilor de artă de la Düsseldorf și München, a plecat la Anvers și apoi la Paris, unde a beneficiat de învățăturile unor pictori renumiți și a realizat prima sa capodoperă, Hafiz la fântână în 1852. El a lucrat ulterior la Karlsruhe și apoi la Veneția. La Veneția, a fost influențat de marea școală a coloriștilor și multe din lucrările sale dovedesc un studiu detaliat al stilului maeștrilor italieni. El a plecat apoi la Roma și ulterior la Viena.
La Viena, a fost un apropiat al compozitorului Johannes Brahms. În 1873, a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Viena, dar dezamăgit de recepția făcută la Viena lucrării Căderea titanilor pentru tavanul noii Case-Muzeu a Artiștilor, a plecat la Veneția, unde a murit în 1880.
Apreciere
După Encyclopædia Britannica 1911:
El s-a adâncit în cunoașterea clasică, iar figurile din compozițiile sale au demnitatea sculpturală și simplitatea artei grecești. El a fost primul care și-a dat seama de pericolul care decurg din disprețuirea tehnicii, că era nevoie de o stăpânire a măiestriei pentru a exprima chiar și cele mai înalte idei și că benzile desenate prost realizate nu pot fi niciodată realizarea supremă în artă.
Lucrări
Lucrările sale sunt expuse în principalele galerii de artă ale Germaniei. La Stuttgart se află Ifigenia; la Karlsruhe, Dante la Ravenna; la München, Medeea; și la Berlin, Concertul, ultima sa pictură importantă. Printre capodoperele sale se află și Bătălia Amazoanelor, Pietà, Conferința lui Platon, Orfeu și Euridice și Ariosto în parcul de la Ferrara.
Bibliografie
- Julius Allgeyer: Anselm Feuerbach, 2 Bände; Spemann, Berlin 1904
- Oscar Berggruen: Die Galerie Schack; Gesellschaft für vervielfältigende Kunst, Wien 1883
- Jürgen Ecker: Anselm Feuerbach. Leben und Werk, Kritischer Katalog der Gemälde, Ölskizzen und Ölstudien; Hirmer, München 1991; ISBN 3-7774-5510-5
- Herbert Eulenberg: Die Familie Feuerbach in Bildnissen; J.Engelhorns NachF. Stuttgart 1924
- Herbert Eulenberg: Nanna und Feuerbach Wahn und Wirklichkeit; Verlag der Greif 1946
- Henriette Feuerbach (Hrsg.): Ein Vermächtnis von Anselm Feuerbach; Propyläen-Verlag, Berlin 1924 (mit autobiograph. Aufzeichnungen Anselm Feuerbachs)
- Hermann Glaser, Rainer Lindenmann, Max Ackermann (Hrsg.): Die Feuerbachs – Eine deutsche Familie im 19. Jahrhundert, mit CD; Schrenk Verlag, Gunzenhausen 2006; ISBN 3-924270-46-5
- Mira Hofmann (Red.): Anselm Feuerbach; Hatje-Cantz, Ostfildern-Ruit 2002; ISBN 3-7757-9116-7 (Ausstellungskatalog)
- Achim Kuch: Zum Dionysischen in Anselm Feuerbachs „Das Gastmahl des Plato“ – zugleich der Versuch einer Reinterpretation; in: Stadtverwaltung Speyer (Hrsg.): Zum 175. Geburtstag von Anselm Feuerbach (1829–1880); Schriftenreihe der Stadt Speyer, 15; Stadtverwaltung Speyer, 2006; ISSN 0175-7954; S. 92–114.
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbach; Rowohlt, Reinbek 1993; ISBN 3-499-50499-5
- Daniel Kupper: Anselm Feuerbachs „Vermächtnis“. Die originalen Aufzeichnungen; Deutscher Verlag für Kunstwissenschaft, Berlin 1992; ISBN 3-87157-152-0
- Hermann Uhde-Bernays (Hrsg.): Anselm Feuerbachs Briefe an seine Mutter, 2 Bände; Meyer & Jessen, Berlin 1911
- Karl Günther Zelle: Zur Ikonographie von Anselm Feuerbachs „Medea“; in: Zeitschrift für Kunstgeschichte 70 (2007), S. 113–120.
- Leopoldstadt-live: Die Geschichte der Feuerbachschule; Polytechnischer Lehrgang, G10 mit Klassenvorstand Helmuth Furch, Januar 1986.
- de Karl Werner: Feuerbach, Anselm, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 48, Leipzig, 1904, p. 524–533.
Legături externe
- ^ Find a Grave
- ^ „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Anselm Feuerbach”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)